Non dualitatea şi Unitatea

Care este diferenţa dintre „non dualitate” şi „unitate”?

Aceşti doi termeni sunt foarte des folosiţi unul în locul celuilalt. Totuşi nu sunt unul şi acelaşi lucru.

Non dualitatea înseamnă de fapt „nu doi”. Unitatea înseamnă „unul”.

Să fii „nu doi” înseamnă că persoana a ajuns la un nivel de conştiinţă la care nu mai este divizat în două. Aceasta poate însemna „bine şi rău”, „negativ şi pozitiv”, „lumină şi întuneric”, „divin şi pământesc”, „corect şi greşit”, „noi şi ei” şi multe alte moduri în care tindem să ne divizăm aici în două aici pe Pământ.

Unitatea înseamnă că suntem TOTUL. Suntem întregi, compleţi, integraţi. Fără faţete. Fără măcar un concept de faţete.

De asemenea, vorbind teoretic, o persoană care trece în non dualitate, ar putea fi considerată o persoană care trece într-o realitate în care există numai „bine”. Din aceeaşi perspectivă, o altă persoană ar putea trece într-o realitate în care există numai „rău”. Aceste realităţi vor fi non duale, totuşi, ei nu vor fi în Unitate.

Unul dintre conceptele cel mai dificil de acceptat pentru o persoană atunci când trece în Unitate este că nu există nicio judecată a acţiunilor sau a persoanelor. În Unitate, Isus şi Hitler sunt egali şi integraţi. Nu există „oameni aleşi” în Unitate. Nimeni nu este ales pentru a fi ridicat de pe Pământ şi dus într-un paradis ceresc. Ascensiunea Pământului nu înseamnă o mutare într-o realitate de paradis pe Pământ sau faptul că îngerii vor coborî pentru a aduna „oamenii buni” şi a-i salva de la dezastru.

Unitatea este completă, integrată în întregime.